marți, 30 aprilie 2013

Poemul zilei: Gheorghe Tomozei, Apocalipticul iarmaroc

Culmea manierismului autoindulgent... dar merge într-o stare de foarție!

Apocalipticul iarmaroc
(din Misterul clepsidrei, 1971)

Pe-o minaretă-a Sfintei Sofii
am dat patru bacovii.

Cu o singură bacovie
poţi avea racla cu sfântul Zenovie.

- Cât ceri pe-aceste carafe?
- Două cârloave.

- Avem safire, sacâz, caragiale
şi alte giuvaericale:

un pillat, cu mânerul sculptat
şi un nichita cu trei capace.
Face trei cai arăbeşti?
- Face!

Cu un macedonski iei un pac de cinabru
şi-un foarfece de tuns ionbarbu.
Avem manii şi alecsandri.
- Vrei alifie întremătoare, vrei vin de blaga?

- Vreau!
- Bate laba!

Fete nebune
cântă la un antonpann cu trei strune
în varul dogoritoarei amiezi
basmul caprei cu trei arghezi.

Taraba cu peşti
se arămeşte cu văcăreşti.

Şi
se continuă şi după moarte jocul
de-a iarmarocul!

- Avem tot ce vrei
şi nu vrei
De la dosoftei
la tomozei!

Poeţi, îndeobşte fără angarale,
dar mai ales fără parale
iată-i deveniţi, fără grai,
aur, cerb, mălai,

Iată-i pe tarave
cu oase de iubire bolnave,
iată-i pe tron
la Bizantion

Noaptea, ca nisce
fiare, tabăra pe odalisce
şi sărutându-le sub fumul ceresc
de eminesc...

Niciun comentariu: