marți, 16 aprilie 2013

16 aprilie tristan tzara dada dada dada dada dada dada

ar fi avut tristan tzara azi 117 ani? ei aș! a trăit intens în miezul unei modernități intense - și, într-un fel, cred că nici eu n-aș fi regretat, dacă eram în pielea lui. două convulsii mondiale, un stângism prea puțin profitabil și - peste toate - senzația de stranietate, de personaj decupat din alt decor? un preț mic pentru privilegiul de a da tonul nebuniei din cabaret voltaire și de a fi pe aceeași corabie (pe uscat!) cu picasso, duchamp, man ray, brâncuși, breton, arp sau klee...

acum ceva vreme, henri béhar încerca să introducă un clișeu pentru ancorarea lui tzara în mintea unora care, în afară de dadaism - sau nici măcar -, n-ar da o ceapă dege(ne)rată: „tzara este pentru literatură ceea ce este picasso pentru pictură". eh, nu știu dacă peste ani va deveni un alint comun „micul tristan tzara” (așa cum încă mai este „micul labiș”!), dar sper că vor apărea măcar niște traduceri, niște ediții ca lumea, care să reliefeze nu doar glazura de legendă cu iz punk, de altfel binemeritat... pentru că a fost un poet cu greutate, nu doar în momentele sale de radicalism, ci și în momentele de destindere de după faza „angajată”, în care lirismul specific altor suprarealiști „edulcorați” pare să fie decantat într-o formulă aerisită, care, ca o ciocolată aerată, scoate în evidență caracterul autentic insolit al poeticului marca tristan tzara, chiar fără aglutinările și jocurile de artificii ale perioadei dada...

cel puțin asta am înțeles eu. fronda exterioară mi se pare a fi doar vârful aisbergului (de proporții într-adevăr... titanice!!)... încercările mele de traducere sunt însă primitive, cel puțin în ceea ce privește părțile în care tzara a reușit să învețe mai multă franceză decât mine!



gigantica lepră albă a peisajului
(traducere de... yigru zeltil!?)

sarea se grupează în constelaţie
de păsări pe tumoarea căptuşelii

în plămânii săi stele de mare şi
bolduri se echilibrează
microbii se cristalizează în
palmieri ai leagănelor de muşchi
salut fără o ţigară tzantzantza
ganga
bouzdouc zdouc nfoùnfa mbaah
mbaah nfoùnfa
macrocystis perifera să îmbrăţişeze
bărcile chirurg al bărcilor
curată umedă cicatrice
leneveală a luminilor geniale
bărcile nfoùnfa nfoùnfa
nfoùnfa
eu forţez lumânări în
urechile sale gangànfah helicon şi
boxeur pe balcon vioara
hotelului în baobabi de flăcări
flăcările se dezvoltă în
formaţiune spongieră

flăcările sunt bureţi
ngànga şi loveşte
scările urcă precum
sângele gangà
ferigile spre stepele
de lână şansa mea spre cas-
cade

flăcările bureţi de sticlă
saltelele răni saltelele
saltelele cad wancanca
aha bzdouc fluturii
foarfecile foarfecile foarfecile
şi umbrele
foarfecile şi norii foar-
fecile corăbiile
termometrul consideră ultra-
roşul gmbabàba
pelerină educaţia mea coada mea
e rece şi monocromatică
nfoua loua la
ciupercile portocalele şi
familia de sunete de dincolo de tribord
în începutul în începutul triunghiul
şi copacul călătorilor în începutul

creierii mei pleacă pentru hi-
perbolă
caolina dă năvală în cutia sa
craniană
dalibouli obok şi tòmbo şi tòmbo
pântecul său e o mare puşculiţă
aici intervine toba majoră
şi cel care aplaudă
deoarece sunt zigzaguri pe sufletul
său şi mulţi de rrrrrrrrrrrrrr
aici cititorul începe să ţipe
el începe să ţipe începe să
ţipe apoi în ţipăt sunt
flaute care se multiplică - nişte
corali
cititorul vrea poate să moară
sau să danseze şi începe să ţipe
el e un idiot slab murdar el nu în-
ţelege versul meu el ţipă
el are un singur ochi
el are zigzaguri pe sufletul său
şi mulţi de rrrrrrr
nbaze baze baze uită-te la diadema
submarină care se deşiră în alge
aurii
honzondrac trac
nfoùnda nbabàba nfoùnda tatan
babàba


:)

Niciun comentariu: